Monica.jpg 1

30 aprilie 2020 - admin

O faptă bună – Autor: prof. consilier şcolar Monica Decean, CJRAE Sibiu

            În aproperea pădurii de lângă casă, Anastasia și Alessia, două fetițe frumoase, cu ochii albaștri ca cerul senin de vară și părul ca spicul de grâu, se jucau. Curioase din fire, au intrat în pădure să urmărească buburuzele și gândăceii cum se ascund pe sub frunze, să culeagă floricele și să caute ciuperci.
-Alessia,vino repede! Uite ce am gasit!
-Ce s-a întâmplat?
-Uite un puiuț rănit!
             Lângă trunchiul unui copac, era căzut în puiuț de privighetoare. Avea aripioara ruptă și plângea încet, strigând după ajutor. În cuib erau doar frățiorii săi speriați de cele întâmplate, părinții lor fiind plecați de dimineață după mâncare.
-Ce să facem, Anastasia?
-Stai, eu știu, ne va ajuta prietenul nostru ,,domnul doctor”!
-Ai dreptate, haide repede să-l rugăm să vină să salveze puiuțul.
-Eu zic să ne rugăm și Îngerașului să ne ajute !
            În scurt timp, puiuțul era cu aripioara pansată și stătea liniștit în cuibul pe care Anastasia și Alessia l-au pregătit în camera lor. Aveau multă grijă de el, îl hrăneau și încercau să-l înveselească. Din pădure se auzea cântecul îngrijorat al privighetorii, care își chema puiul.                                 Înțelegând neliniștea din glas, cele două fetițe au mers în pădure, în apropierea cuibului, unde cânta privighetoarea.
-Ai încredere în noi, avem multă grijă de puiuțul tău. Îți promitem că imediat ce se va face bine, îl vom aduce lângă frățiorii săi.
             Zilele treceau. Anastasia și Alessia îngrijeau puiuțul cum știau ele mai bine, cu multă dragoste și responsabilitate. După o săptămână, puiuțul s-a însănătoșit, era vioi și vesel.
-Eu zic să mai stea câteva zile la noi, să ne jucăm cu el, spuse Alessia.
-Nu, Alessia. Am promis că imediat ce se însănătoșește îl ducem la căsuța lui, unde cei dragi îl așteaptă.
- Bine, ai dreptate. Să mergem.
            În pădure, în cuibul lor, privighetorea și frățiorii săi, îl așteptau. Întâlnirea a fost emoționantă. Lacrimi de bucurie picurau în cuib. Triluri vesele de privighetoare răsunau peste pădure. De atunci, în fiecare dimineață se aude în tot satul, cântecul privighetorii. Este cântecul Alessiei și Anastasiei!

.
Sugestii pentru discuții:
-Ți-a plăcut povestea ? Ce ți-a plăcut cel mai mult?
-Crezi că au făcut bine fetițele, atunci când au chemat doctorul ? De ce?
-Care a fost reacţia privighetorii, când nu și-a găsit puiul?
-Cum le-a multumit privighetoarea fetițelor?
-Ce ai învățat tu din această poveste?

CJAP / CJL / CJRAE SIBIU / Mediatori școlari / Noutăți altfel de poveşti / fapte bune / poveste /